Blogu' lu' Alin…

Locul unde m-am nascut,crescut si format ca om…Sicheviţa – judeţul Caraş – Severin, România

„Situată în partea de sud a Banatului şi, deopotrivă, a judeţului Caraş-Severin, pe DJ 571 A, localitatea Sicheviţa, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de cca 29 km de oraşul Moldova Nouă şi la 201 km de municipiul Timişoara. Comuna Sicheviţa se întinde pe o suprafaţă de 12621 ha, din care 5304 reprezintă terenul agricol.
În componenţa acestui teritoriu administrativ intră localităţile: Sicheviţa, Brestelnic, Cameniţa, Cârşie, Cracul Almăj, Cruşoviţa, Frăsiniş, Gornea, Liborajdea, Lucacevăţ, Ogaşu Podului, Streneac, Valea Oraviţa, Valea Ravensca, Valea Sicheviţei şi Zăsloane.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din marea unitate de orogen Carpaţii Occidentali, fiind situată în sudul Munţilor Banatului, încadrându-se în Defileul Dunării, la întrepătrunderea a trei unităţi distincte de relief: Munţii Locvei, Munţii Almăjului şi Depresiunea Liubcova.
Ca forme principale de relief se disting: relieful montan, reprezentat de bordura carpatică a Munţilor Locvei, cel deluros, reprezentat de terasele superioare ale Dunării, cel de terase, constituit de terasele inferioare ale Dunării şi ale Cameniţei şi cel de luncă, reprezentat, cu precădere, de Lunca Cameniţei.
Culmile principale sunt Dealul Coţului (579 m), Grosanăţ (578 m), Straineacul Mare (575 m), Dl. Poenilor (498m), Băinul Mare (481 m). Altitudinea cea mai coborâtă este înregistrată la nivelul luncilor, oscilând între 92-95 m, în cazul Luncii înalte neinundabile, şi 85-87 m, în cazul celei inundabile des şi foarte des.
Reţeaua hidrografică, încadrată în marele Bazin al Dunării, este reprezentată, desigur, în primul rând de Dunăre, ca şi de o reţea densă de cursuri de apă, precum pârâurile Cameniţa, Cruşoviţa, Liborajdea, Vrela, Granviesca, Ravensca, Sicheviţa, cursul superior al Brestelnicului şi Oreviţei şi o serie de ogaşe.
În ansamblu, teritoriul comunei se încadrează în provincia climatică C.f.b.x. (după Köppen), climă caracterizată prin veri nu prea călduroase şi ierni mai blânde, cu temperatura medie anuală cuprinsă între 9,5 şi 11,50C, cu precipitaţii abundente, oscilând între 701 şi 900 mm (Atlasul climatologic, 1966), dar repartizate neuniform în cursul anului şi de-alungul anilor, în perioada estivală a anilor secetoşi semnalându-se mari deficite de apă în sol, compensate, parţial, prin umezeala relativ ridicată a aerului, datorită vecinătăţii cu Dunărea. În fapt, în funcţie de relief şi altitudine, sunt perceptibile o climă a zonei montane, caracterizată printr-un climat moderat-călduros şi foarte umed, şi o climă a zonei depresionare, caracterizată printr-un climat călduros-umed, cu o frecvenţă mai ridicată a fenomenelor hidrometeorologice precum ceaţa, roua sau bruma.
Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase, tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale, fiind dispusă în etaje specifice, condiţionate de cadrul natural, în care litologia variată şi relieful diversificat (munte, deal, terase, lunci) şi cu altitudini mai scăzute faţă de zona limitrofă, cu un climat călduros-umed, au avut un rol determinant.
Pădurile prezintă o întrepătrundere a elementelor continentale cu cele termofile sudice şi o accentuată varietate fitocenologică, atât prin caracterul mozaicat al asociaţiilor, cât şi prin frecventele schimbări ale etajării, condiţionate de orientarea văilor şi interfluviilor, de prezenţa abrupturilor petrografice şi structurale, de relieful depresionar şi de microclimatele specifice.
În general,se disting: Etajul făgetelor (300-400 m), cu făgete acidofile în care predomină fagul montan (Fagus silvatica), cu observaţia că local, printr-o tendinţă de înlocuire a gorunului, fagul coboară până la 85-100m, constituind un subetaj al făgeto-gorunetelor; Etajul gorunetelor (200-300 m), unde Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii fac trecerea spre pădurile termofile, la limita altitudinală inferioară alternând cu acestea, păduri care pe versanţii nordici prezintă un amestec între goruni, în asociaţie cu arborete de fag balcanic, carpen (Carpinus betulus) şi ghimpe (Ruscus aculeatus), pe versanţii sudici arborete de fag cu tei (Tilia tomentosa) şi ghimpe (Ruscus hypoglossum) iar în fundul vâlcelelor, goruneto-făgete cu scradă (Festuca drymeia); Etajul pădurilor termofile, situat în condiţii de relief, climă şi soluri similare celui precedent, ocupă, în plus, versanţii mai însoriţi şi atinge altitudini mai joase, de până la 130 m, fiind alcătuit din cereto-gorunete, gârniţete cu stejari pufoşi şi cărpiniţă, păduri de carpen (Carpinus orientalis). Caracteristicile acestor păduri termofile este convieţuirea, în stratul arbustic şi ierbos, a numeroase elemente sudice, submediteraneene, precum şi dispunerea altitudinală, în benzi subţiri, fragmentate, a stejarilor semixerofili şi mezofili, suscesiune ce începe cu Quercus pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniţă) şi se termină cu Q. robur (gorun). În locul pădurilor termofile defrişate se instalează tufărişurile termofile, alcătuite în mare parte din specii submediteraneene, saxicole şi calcicole, între care: Cotinus coggygria (scumpie), Quercus pubescens, Fraxinus ornus (mojdrean), Carpinus orientalis, Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vişin turcesc), Rhamnus cathartica (verigariu), Rh. Frangula (cruşân); Etajul pădurilor higrofile (zăvoaiele):  aceste formaţiuni sunt sporadice, situate în lunci şi  pe fundul văilor de eroziune sau de-alungul Dunării şi sunt constituite, în principal, din salcete (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), plop alb şi negru (Populus alba, P. nigra) şi mai ales plopul tremurător (P. tremula), iar spre obârşia văilor, în zona montană, sunt frecvente zăvoaiele de arini (Alnus glutinosa şi A. incana).
Vegetaţia cultivată este reprezentată prin grâu, orz, secară, porumb, cartof, lucernă, trifoi, leguminoase, viţă de vie şi pomi fructiferi – măr, păr, prun, cireş, vişin, cais, piersic, corcoduş şi nuc, acesta apărând şi spontan, pe versanţii însoriţi.
Din motive obiective, investigaţia pedologică nu s-a realizat decât pe o suprafaţă de 828 ha din terenul agricol, aparţinând, la data efectuării studiului, patrimoniului fostei C.A.P. Gornea. Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri:
1. Cernoziomuri tipice şi cambice, 1-6: 2,8%;
2. Rendzine şi pseudorendzine, 7-9: 3,6%;
3. Soluri brun-roşcate şi brune argiloiluviale, 10-17: 5,1%;
4. Soluri brun-roşcate luvice şi brune luvice, 18-24: 13,3%;
5. Luvisoluri, 25-27: 9,7%;
6. Soluri brune eumezobazice, 28-31: 4,9%;
7. Soluri gleice şi pseudogleice, 32-35: 2,4%;
8. Vertisoluri, 36-41: 3,7%;
9. Litosoluri şi regosoluri, 42-44: 6,1%;
10. Soluri aluviale şi aluviuni recente, 45-53: 8,5%;
11. Erodisoluri, 54-61: 35,4%;
12. Coluvisoluri, 62: 1,2%;
13. Pietrişuri şi roci la zi, 63-65: 2,4%;
14. Lacuri şi bălţi, 66: 0,9%.
Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil 1986 ha (37,4%),  păşuni 936 ha (18,2%), fâneţe 2234 ha (42,1%), vii 30 ha (0,6%) şi livezi 91 ha (1,7%).
Terenul agricol cercetat din punct de vedere pedologic, în suprafaţă totală de 828 ha, însumează următoarele folosinţe: arabil 347 ha (41,8%),  păşuni 240 ha (29,0%), fâneţe 163 ha (19,7%), vii 3 ha (0,4%) livezi 13 ha (1,6%) şi neproductiv 62 ha (7,5).
Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă „arabil”, a terenurilor agricole se prezintă astfel: cl. I 18 ha (2,2%), cl. a II-a 45 ha (5,4%), cl. a III-a 167 ha (20,2%), cl. a IV-a 412 ha (49,7%) şi cl. a V-a 186 ha (22,5%).
Factorii limitativi care influenţează semnificativ calitatea pământului sunt determinaţi de volumul edafic util, mic şi extrem de mic (pe 29% din suprafaţa cercetată), compactitatea solului, moderat-puternică (51%), aciditatea solului, moderată şi puternică (30%), panta şi eroziunea la suprafaţă, moderat-excesivă (53%), alunecările şi prăbuşirile semistabilizate (7,6%), excesul de umiditate freatică, moderat-excesiv (5,7%), excesul de umiditate stagnantă, moderat-foarte puternic (31%), inundaţii frecvente (4,8%).
Asupra acestor elemente restrictive ce afectează potenţialul de producţie al învelişului de sol se impun, de la caz la caz, măsuri de corectare a reacţiei acide prin amendare calcică periodică, îmbunătăţirea condiţiilor de nutriţie a plantelor prin fertilizări ameliorative, eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de prevenire şi combatere a acestuia (canale, şanţuri, rigole, drenuri etc.), prevenirea şi combaterea eroziunii solului (valuri de pământ, brazde, canale de coastă, perdele antierozionale) etc.”

COMUNA SICHEVIŢA
Cadru natural
Comuna Sicheviţa este aşezatã întru-un cadru natural deosebit, pe Clisura Dunãrii, într-o
zonã colinarã şi montanã pe vãile rîurilor Valea Oraviţei, Valea Sicheviţa, Cameniţa, Valea
Liborajdei şi Cruşoviţei, pe versanţii munţilor Almãjului.
În zona colinarã sînt situate localitãţile Sicheviţa, Gornea, Cruşoviţa şi Liborajdea. În
zona montanã sînt situate localitãţile Ogaşul Podului şi Liborajdea, Valea Oraviţei, Valea
Sicheviţa, Valea Ravensca, Cracul Almãj, Zãnou, Cameniţa, Cîrşie, Curmãtura, Frãsiniş,
Strãneac, Martinovãţ, Lucãcevãţ şi Zãsloane, toate aceste sate sînt componente ale comunei
Sicheviţa.
Scurt istoric
Sicheviţa e strãveche aşezare româneascã cu urme de locuire încã din preistoric. Este
una din cele mai mari şi frumoase comune din judeţul Caraş-Severin. Cercetãrile arheologice
efectuate în perimetrul comunei de-a lungul anilor au scos la ivealã materiale din paleolitic,
neolitic, epoca dacicã, romanã şi evul mediu remarcîndu-se pentru cunoaşterea acestor vestigii
studiile datorate lui Gh. Lazarovici- “Gornea preistorie”, N.Gudea- “Gornea. Aşezãri din
epoca romanã şi romanã tîrzie”, I.Uzum cu numeroase studii publicate în “Banatica” între
care ”Romanii în Clisura Dunãrii între secolele VI-XIV”, ”Locuirile medievale româneşti de
la Gornea-Tîrchevişte” etc, care demonstreazã continuitatea comunităţii pe aceeaşi vatrã de-a
lungul timpului.
Dupã tradiţie prima vatrã a comunei Sicheviţa a fost la locul numit ”Cracu cu Morminţi”,
apoi s-a mutat în locul ”Cracu Lat” iar a treia oarã la confluenţa vãilor Cameniţa cu Sicheviţa
unde a rãmas localizatã pînã în zilele noastre.
Atestatã documentar în anul 1363, localitatea apare menţionatã neîntrerupt în toţi anii
urmãtori, ca la mijlocul secolului al XVIII-lea o parte a populaţiei satului sã se stabileascã în
alte locuri din imediata apropiere, dînd astfel configuraţia de azi a comunei cu cele 17 sate
răzleţe aparţinãtoare plus Gornea şi Sicheviţa. Teritoriul fiind la început acoperit cu pãduri,
locuitorii au fãcut defrişãri masive pentru a putea practica agricultura.
În anul 1774 localitatea a fost încadratã în Regimul de graniţã Valaho-Iliric, fiecare
locuitor primind în anul 1777 o suprafaţã de 750 stînjeni pãtraţi, pãmînt pentru loc de casã.
Locuitori
Numãrul locuitorilor dupã recensãmîntul din 1992 a fost de 2.804 din care bãrbaţi 1.409
şi femei 1.395 ..Pe etnii , în 1992 au fost 2.750 romani, 32 ţigani, 12 sarbi, 5 cehi, 2
ucrainieni, 1 croat, 1 german, 1 bulgar.
Biserici
Comuna are 2 biserici ale cultului creştin-ortodox şi 2 biserici ale cultului baptist. În
incinta bisericii ortodoxe din Sicheviţa este amplasat monumentul eroilor cãzuţi în primul
rãzboi mondial.
Particularităţile zonei
Este zonã de graniţã, izolatã , fãră cale feratã, cu o infrastructurã nedezvoltatã. Pe o
parte a teritoriului trece şoseaua naţionalã Orşova-Moldova Nouã.
Pe Dunãre se practicã pescuitul sportiv şi industrial.
Sărbători, atracţii turistice

Sãrbãtori locale sunt “rugile sau nedeile” în Gornea la 9-10 mai în Sicheviţa luni şi marţi
la Rusalii. Tîrg bilunar la Sicheviţa. Atracţii turistice: muzeul de istorie şi etnografie a satului
din Gornea, Vila Rustica, Cetatea romanã, cuptor de cãrãmidã roman.

Reclame

26 responses

  1. Mai jos este un link cu harta localitati Sikeviza (in prezent Sichevita) din perioada 1769-1772

    cand localitatea facea parte din Ungaria, asta inseamna ca persoanele care sunt descendenti din stra-strabunici care au locuit in Sikeviza se pot numi unguri deoarece sunt descendentii unor cetateni maghiari

    12 februarie 2012 la 19:09

  2. Sikeviza sau in maghiara Szikesfalu (in prezent Sichevita), mai multe informatii in link-urile de mai jos:

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Sichevi%C8%9Ba,_Cara%C8%99-Severin aici se vede si harta facuta in 1769-1772

    http://hu.wikipedia.org/wiki/Szikesfalu

    nu cred ca am confundat localitatea, de prin anul 1700 cand printul Eugen de Savoia a cucerit banatul care era stapanit de imperiul otoman si pana in anul 1920 cand a intrat in vigoare tratatul de la Trianon, Paris aprox. 200 de ani localitatea a facut parte din Ungaria, inainte de ocupatia otomana care a durat aprox 160 de ani localitatea Sichevita a mai facut parte din Ungaria inca cateva sute de ani.

    Nu cred ca este o greseala cand se spune ca cei care sunt din Sichevita sunt descendeti ai maghiarilor.

    13 februarie 2012 la 17:56

    • Poate ca ai dreptate,dar indiferent de ce a fost in trecut eu raman un roman din Sichevita veritabil ……

      13 februarie 2012 la 20:14

    • siche

      mai scutestema cu istoria ta,cu ungurimea.si daca nu ma insel era imperiul austro-ungar tu marele istoric andrei-alexandru

      16 februarie 2012 la 13:30

      • ironic si inteligent oricine poate fi 🙂 Andrei Alexandru este mic, dar tu esti suficient de mare cat sa sti sa citesti, de aceia iti recomant sa pui mana pe cate o carte sau sa citesti (asta dupa ce inveti sa scri) pe internet si ai sa vezi ca te inseli in legatura cu austro-ungaria, practic imperiul austro-ungar a fost format din doua tari, (austria si ungaria care se intindea pana la dunare) tari care aveau guverne diferite, dar care recunosteau acelas imparat

        16 februarie 2012 la 17:59

  3. siche

    ba la in banat nu mai e dupa capul vostru nici un banatean.ba e ungur,ba e oltean,ba moldovean etc.da mai ducetiva de unde ati venit ca nu avem nevoie de voi,la ce ati venit peste noi de bine ce ati trait la voi?si dupa tine toata romania acum sa treaca la ungaria ca doar suntem toti unguri dupa capul tau.daca esti asa de destept de ce nu am auzit de tine la tv bai alexandru(daca esti atat de curajos de ce iti bagi in fata baiatul in loc sa vb in numele tau)

    27 februarie 2012 la 14:51

    • „ba cultule” , tot nu ai invatat sa scri…atunci cum vrei sa intelegi ? daca te intereseaza nationalitatea mea sa sti ca nu este maghiara, ci sarba , eu am scris doar din punct de vedere istoric, si sa sti ca nici eu nu am auzit de tine pe la televizor..sau poate am auzit…atunci cand se vorbea de „destepti” care au obiceiul sa se bage singuri in seama,

      „bai desteptu” ..eu nu vb in numele nimanui, doar in numele meu, si ia incearca sa intelegi care din noi se ascunde mai mult ….

      27 februarie 2012 la 17:40

  4. siche

    cel mai destept cedeaza,doar sunt banatean adevarat din sichevita.oricum nu am chef sa scriu cum vrei tu,am oricum mai multe clase ca tine sunt sigur de asta.tea salutat un banatean veritabil din sichevita

    28 februarie 2012 la 10:23

  5. Istoric localitatea noastra dealungul anilor a fost sub mai multe dominatii,dreptate aveti amandoi,dar la ora actuala in Sichevita se gasesc locuitori care inca sant niste veritabili banateni printre putini care au mai ramas in banat,sa nu aibe influente din alte nationalitati,ma bucur pentru cei care sant din Sichevita ca si mine ca isi apara cu indirjire aceasta minunata obarsie,iar pentru cei care nu santeti din aceasta minunata localitate va invit sa o vizitati ori de cate ori aveti ocazia si sant convins ca aveti ce vedea si cu mare drag o sa va reintoarceti ori de cate ori o sa mai treceti prin zona.Asadar imi face placere ca discutati pe blogul meu temele pe care le-am postat,dar va rog sa pastrati un ton si o linie a discutiilor decenta,fara a fi neaparat nevoie sa va jigniti fara nici un rost….va multumesc pentru opinii si va astept in continuare sa imi urmariti blogul cu acelasi interes daca nu chiar cu mai mare .Cu drag un schivicean autentic si banatean fara doar si poate Alin Gaina.

    28 februarie 2012 la 10:34

  6. siche

    mai aline cum sa aibe asta dreptate cand spune ca am strabunici unguri?ca au trecut ca oile pe aici e alta treaba dar ca au stapanit aici niciodata.

    28 februarie 2012 la 12:31

    • la asta ma si refeream ca are dreptate la faptul ca alte nationalitati au trecut pe aici ,am zis partial ca are dreptate,asta o dovedeste si istoria,dar asta nu inseamna ca noi santem unguri sau strabunici nostri au fost,drept dovada si felul nostru de a fi si numele pe care le purtam in comuna si mai multe deci si tu ai dreptate mare in ceea ce zici…

      28 februarie 2012 la 12:34

  7. siche

    Aline e o mare diferenta intre a trece pe aici si citez”nu cred ca este o greseala cand se spune ca cei din Sichevita sunt descendenti ai maghiarilor”,deci ne face unghuri ce sa mai ocolim si asta nu imi place.

    28 februarie 2012 la 14:53

    • Nici mie nu imi place,dar era mai mult un atac la mine pentru ca cel care a comentat e un coleg si prieten al meu care vrea sa ma necajeasca pe mine….cam asa sta treaba …oricum ma bucur ca si tu ca si mine nu ne lasam la greu si luptam cu inversunare pentru locurile noastre de bastina pe care le indragim atat de mult

      28 februarie 2012 la 14:56

  8. siche

    atat nea mai ramas si noua celor plecati din sat si sa faca misto cate unul de asta nu imi place.cu tot respectul aline

    28 februarie 2012 la 15:03

    • Corect,ai mare dreptate si nici eu nu accept chiar daca e prietenul meu,in toate discutiile avute cu el nu am acceptat niciodata ca santem unguri sau alte etnii….mi-ar prinde bine sa stiu si eu cu cine am onoarea?

      28 februarie 2012 la 15:06

  9. daca bem o bere si mai multe poate mergem la vara pe acolo 🙂

    @siche
    ideea nu era sa fie cineva jignit, puteai fi si chinez sau negru si nu ar trebui sa te deranjeze asta, fiecare suntem asa cum suntem si conteaza sa fim sanatosi

    PS: nu cred ca se poate spune ca unguri au trecut ca oile prin banat, fie ca place fie ca nu, dar au stapanit banatul cateva sute de ani, pe cand de Romania apartine de cateva zeci de ani (de dupa 1918), asta esterealitatea istorica

    PS: @siche (fara intentia de a te ironiza sau jigni)

    daca mergi la primaria din Sichevita poti afla data nasteri si numele exact (cu care s-a nascut) al bunicului tau (daca nu le sti) dupa care poti afla data nasteri si numele exact al strabunicului tau si tot asa si al strastrabunicului tau.

    Pe o bere ca vei fi surprins

    28 februarie 2012 la 19:51

  10. siche

    la o primarie secretarul e cu actele primariei si tinand cont ca taicamiu a fost ceva ani secretarul primariei cred ca mam interesat asa putin(fara suparare)

    29 februarie 2012 la 14:29

  11. si strastrabunicul tau nascut inainte de 1900 avea acelas nume pe care il ai tu acum ?

    29 februarie 2012 la 14:37

  12. siche

    daaaa

    29 februarie 2012 la 14:56

  13. ce inseamna acest „daaaa” ?

    29 februarie 2012 la 16:36

  14. siche

    ca am acelasi nume cu al strabunicului care a fost si primar al comunei SICHEVITA

    29 februarie 2012 la 17:02

  15. si ce cetatenia avea strabunicul ?

    29 februarie 2012 la 17:03

  16. FanutZu

    Asa Aline tine-o tot

    asa gajiu;)

    22 mai 2012 la 14:09

  17. ciprian

    salut,
    Imi poti preciza te rog exact locatia Muzeului satesc din Gornea? Am inteles ca este in cadrul caminului cultural, dar nu stiu exact unde este acesta. daca se poate pe o foto google earth cu satul gornea . merci. Mail – ciprianmilenium@yahoo.com

    30 august 2012 la 9:02

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s