Blogu' lu' Alin…

Cheile Carasului, parcurgere, marcaje la zi, partea a 2-a – Romania, natura

23 Ma intoarc la locul de popas din Poiana Prolaz, …

 

 

 

 

 

 

24 …aflat insa pe malul drept al Carasului, unde ajung trecand pe cabluri…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

25 …sau pe punte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Trec pe malul drept al Carasului, folosind o punte straveche – aceeasi pe care o stiam de mai multi ani – formata din leaturi prinse pe cabluri de otel. La cativa metri in aval exista doua cabluri de otel, ancorate de copaci si intinse peste Caras, pe care, de asemenea, putem trece apa.

26 Din Poiana Prolaz urcam spre nord.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De pe malul drept se formeaza o carare, sufocata adesea de vegetatia salbatica, care ma urca spre cele cateva odai de vara din poiana. De langa ele poteca isi schimba directia spre stanga, bifurcandu-se imediat: in sus duce traseul marcat cu triunghi albastru care ajunge in Poiana Comarnic. Eu continui spre stanga, pe marcaj triunghi rosu. Ies indata din Poiana Prolaz, strabat un palc de padure, apoi urc piezis spre o culme jalonata de un grup de stanci. Poteca lata trece pe sub ele si ma duce curand intr-o zona acoperita de fanete de unde avem deschideri ample spre vest si sud-vest, asupra Carasului, si spre nord si nord-vest, spre platoul valurit al Iabalcei.

27 Dincolo de prima odaie, pe langa care trec, poteca se desparte: spre dreapta urca traseul triunghi albastru, spre stanga, de-a coasta, “triunghiul rosu” si eu cu el.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28 Inainte de a parasi Poiana Prolaz privesc in urma, dincolo de Caras, spre Dealul Zabal…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

29 …si spre Cheile Carasului, in aval de poiana.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30 O ultima vedere asupra Poienii Prolaz, de sus, de pe streasina malului drept al Cheilor Carasului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Am ajuns pe un varf pe care se inalta un stalp al retelei electrice de inalta tensiune. Ma indreptam spre vest, avand ca reper Gratul Carasului, care se evidentiaza prin aspectul sau stancos in malul drept al Carasului. Pe varf se afla urmele unei vechi cetati, numita a Carasului. Traseul marcat deviaza cu 90 de grade spre dreapta, chiar in preajma Varfului Gratului, dirijata de un sant pietros dincolo de care locul fanetii este luat de un desis salbatic. (Gratul Carasului este numele varfului mai proeminent de pe malul drept al Carasului spre iesirea acestuia din chei, pe care se afla cetatea Carasului (i se mai spune La Grat); probabil provine de la sarbo-croatul grad, care inseamna cetate, oras. De altfel, in comuna Pojejena din Clisura Dunarii mai exista un deal „al cetatii” numit Grad.)

31 Ma indrept spre Gratul Carasului…

 

 

 

 

 

 

 

 

32 …pe care se afla …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

33 …ruinele cetatii medievale a Carasului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

34 Poteca ce duce la cetate (in extremitatea stanga a centrului imaginii, dar in afara ei) trece prin saua din prim-plan, …

 

 

 

 

 

 

 

35 …dupa ce traverseaza faneata inalta, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

36 …urcand apoi pe dealul cetatii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cobor spre o perdea de padure, o traversez si ies intr-o poiana intermediara unde voi parasi marcajul care urca spre dreapta, pe la marginea altei fasii de padure, pentru a se duce la intersectia dintre DN 58 cu drumul comunal catre satul Iabalcea. Eu voi traversa insa si a doua padurice si cotesc imediat la stanga cu intentia, parca, de a cobori spre Caras. Poteca de oi trece printr-o livada parasita de pruni si ajunge la o fantana cu apa nepotabila, prinsa intr-un caus larg de piatra. Aici parasesc poteca si ma indrept spre dreapta, urcand la culmea dealului arid care ma desparte de DN 58. Voi mentine o directie care sa ma orienteze, pe sub culme, pe versantul sud-vestic al dealului, reducand ascensiunea inutila, ingreunata si de vegetatia tepoasa care acopera dealul. Zaresc curand soseaua. Drumul de carute pe care il intalnesc in apropierea soselei se departeaza de ea, apropiindu-se de Caras. Inaintez pe el, luand ca reper suplimentar linia de inalta tensiune si prind astfel o muchie stancoasa pe care voi cobori in sosea, nu departe de podul de peste Caras.

37 Sunt pe dealul cetatii, aflata in stanga. Pentru a termina traseul voi cobori pe langa liziera, spre dreapta.

 

 

 

 

 

 

38 Intre doua palcuri de padure, traseul marcat pleaca spre dreapta; eu traversez paduricea din fata, urmand sa urc pe dealul din fundal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

39 De dincolo de fasia de padure cobor 5 minute, spre stanga, pana la o fantana, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

40 …de unde urc pe dealul din dreapta mea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

41 De pe culmea dealului ved soseaua Resita – Anina; eu trec prin spatele paduricii de pini din centrul imaginii urmand apoi directia liniei stalpilor de inalta tensiune.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sper ca prin aceasta mica prezentare v-am convins si trezit interesul de a vizita aceste locuri minunate,unice prin felul lor de a fi.Va rog ca atunci cand ajungeti in zona sa incercati pe cat de mult posibil sa o lasati la fel cum o gasiti,fara a lasa in urma voastra gunoaie,fara a face focuri de tabara decat in locurile special amenajate,fara a distruge fauna si tot ce tine de minunatia acestor locuri.Va multumesc si sant convins ca o sa faceti doar ce este firesc in aceste locuri.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s