Blogu' lu' Alin…

Concediu în Clisura Dunării : Banatska Klisura !

Concediu în Clisura Dunării : Banatska Klisura !

Un frumos şi de neuitat concediu, puteţi petrece în compania celor dragi în Klisura Dunării. Obiectivele turistice, posibilităţi de cazare, drumeţii, plimbări cu barca pe Dunăre, găsiţi peşteri, urme ale seminţiilor dacilor ce au trăit cândva aici, mură, zmeură, peşte, mănăstiri şi locaşuri de cult, peisaje mirifice… ei, ce ziceţi, încercaţi ? Aveţi posibilitatea de-a vedea cât de frumos convieţuiesc paşnic, românii şi sârbii !

Clisura Dunării (sârbă Banatska Klisura, Банатска Клисура) este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est.

Cele mai mari aşezări din Clisura Dunării sunt municipiul Orşova şi oraşul Moldova Nouă. Tot din Clisura Dunării fac parte şi comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca din judeţul Caraş-Severin, precum şi Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa şi Brezniţa-Ocol din judeţul Mehedinţi.

Regiunea este locuită de români şi de sârbi, unele localităţi având o majoritate sârbă. Aceştia sunt majoritari în Socol, Pojejena şi Sviniţa. Mai există şi o comunitate de cehi, mai ales în jurul localităţii Gârnic, mai precis in localitatile Bigar si Eibenthal. Un numar important de germani putem intilni si in Orsova.

Istoric, regiunea a aparţiunt Frontierei militare bănăţene şi era împărţită în sectorul “vlahilor” (români) şi cel al ilirilor (sârbi).

traseul Oravita – Moldova Noua, adica traversam Muntii Locvei. Drum relativ bun, dar pustiu, care urca si coboara mereu, curbe si cotituri pret de zeci de kilometri.

” Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar şi de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaş până la Gura Văii după unii sau până la ieşirea Dunării din aşa-zisele Cazane. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor. ”

Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete şi alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînţelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orşova.

Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar şi o importanţă strategică deosebită, oamenii de ştiinţă au fost atraşi în mod insistent şi variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur” a arheologiei. Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălţimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi.

Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni şi se poate demonstra cu certitudine că aceştia au fost strămoşii noştri geto-dacii. Comunităţile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogăţiilor din zonă, dar şi însemnătăţii strategice. În localităţile riverane începând cu Baziaşul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea şi Liubcova au fost găsite urmele unor aşezări dacice.

Dovada cea mai certă sunt aşezarea dacică de la Berzasca şi o aşezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune lângă localitatea Dubova unde există peştera Veterani, aceasta are o importanţă religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda şi o tradiţie precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul naţional al dacilor (Gino Lupi) .

Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor.

Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru MOISI, care în “Monografia ţinutului Clisura” tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăţi dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât şi pentru viitorii cuceritori romani, dar şi alte cetăţi din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinţi inexistenţi la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. şi chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip şi Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaş arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa şi nu în cele româneşti unde ar trebui să le fie locul.

Precizările istorice despre romani arată că aceştia au cucerit unele zone temporar, dar la primele contacte cu băştinaşii au avut surpriza să constate că se înţelegeau ca şi cum ar fi vorbit aceeaşi limbă. Încet şi ordonat romanii au început să construiască pe malul stâng al Dunării drumul încă de pe vremea împăratului Tiberius anul 33 d.Cr. terminat de Traian în anii 101-103. Se poate constata că la terminarea drumului romanii nu deţineau controlul asupra malului stâng al Dunării şi din acest motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretenţiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit şi numeroasele cetăţi la; Şviniţa, Liubcova, Drencova, Coronini şi Baziaş, cetăţi ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul ţării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcţiile din epoca romană sunt evidenţiate şi prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarniţa), villa rustica de la Gornea (Căuniţa de sus).

Despre istoria zonei voi continua şi cu alte articole, prezentând alţi cercetători şi invit pe alţii mai avizaţi să vină cu noi precizări, descoperiri şi documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii.

http://www.daciajurnal.ro/poze/58/18/1_1.jpg

Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulţi istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul veneţian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunţit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenţia asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei.
Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuţii în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar şi predarea către Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a multor cărămizi purtând inscripţia legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât şi monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înţeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric şi arheolog recunoscut a fost şi va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANŢ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuţii la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 şi chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Voi încerca în continuare să prezint mai multe date despre acest ierarh al arheologiei româneşti, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în anii când, cu bastonul în mână, cerceta peşterile din zona Coronini.

Zona turistică Berzasca:

Valea Siriniei: Cascada Pisatorii
Ruinele Mânăstirii de pe Valea Siriniei (“La Mânăstire”)
Peştera Zamonita
Cetatea Dranco de pe Dunăre
Valea Berzasca: vârfurile Svinecea Mare şi Svinecea Romana (cea mai veche biserică din Clisura Dunării)
Cetatea Dacică de la “Stenca Lubcovei”
Monumentul “Kocea Angelkovici”

clasificare 2

Pensiunea Caunita

Pensiunea are 8 camere din care 3 cu doua paturi si 5 cu pat matrimonial. Fiecare camera are in dotare: *** Baie proprie. *** Frigider. *** Televizor (DIGI-TV). *** Telefon. ***Aer conditionat. Pret: 100 RON/noapte cu mic dejun inclus. Pensiunea Caunita este renumita pentru mancarurile din peste. Servicii Extra: Teren de fotbal. Skijet. Banana. Plimbari cu barca pe Dunare. ATV.

Posibilităţi de cazare Berzasca : Pensiunea Isabella şi Pensiunea Cabana Andreea , 2 stele , mai multe informaţii pehttp://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Berzasca/874-Cazare_hoteluri_pensiuni_Berzasca.html

În Coronini, Pensiunea Elis, 3 stele, imformaţii pehttp://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Coronini/893-Cazare_hoteluri_pensiuni_Coronini.html

Cazare Pojejena la Pensiunea Flying Fish 3 stele şi Cabana Dunărea o stea, informaţii pehttp://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Pojejena/921-Cazare_hoteluri_pensiuni_Pojejena.html

PENSIUNEA ZOKY – Liubcova – la intrarea în Localitatea Liubcova, pe malul Dunării :

Contact:
PENSIUNEA A FOST DESCHISA LA 1 MAI 2009.PENTRU RELATII SUNA LA 0764047332.VA MULTUMIM SI VA ASTEPTAM CU DRAG!… (PENSIUNEA ZOKY)

Locatie Pensiunea Melba: pe clisura Dunarii intre Cazanele Mici si Cazanele Mari.  4 stele.

Va asteptam la Dubova, Pensiunea Melba!

http://www.pensiunea-melba.ro/

În localitatea Baziaş, Cabana Apus de Soare :

http://apusdesoare.netcompmedia.ro/

Accesul rutier în zonă se face pe drumul naţional DN57 (Moraviţa – Oraviţa – Moldova Nouă – Orşova), cale rutieră care urmează pe un segment important din lungimea sa cursul Dunării. Se poate ajunge pe DN57:

  • dinspre vest, din direcţia Timişoara – Moraviţa, pe drumul european E70 (DN59),

  • dinspre est, din direcţia Orşova, de pe E70 (DN6),

  • dinspre nord, din direcţia Reşiţa – Oraviţa, pe DN58 (Reşiţa – Anina) iar apoi pe DN57B (Anina – Oraviţa).

Pe calea ferată se poate ajunge până la Moraviţa, Oraviţa sau Orşova.

Clisura Dunării este o regiune deosebit de pitorească în sudul Banatului, pe malul fluviului care, la intrarea pe teritoriul României, străbate o zonă muntoasă. Este o regiune de o frumuseţe aparte, oferind atracţii atât turistului dornic de drumeţii, amatorilor de turism cultural, cât şi împătimiţilor pescuitului.

http://www.banattour.ro/

Prin Baziaş – o localitate care traieşte din amintiri
Vizita la mânăstirea Sf. Sava, ruinele gării si ale hotelului, portul, terasamentul celei mai vechi linii ferate din România

Zău că-i păcat de Dumnezeu să nu vizitaţi Banatska Klisura ! Şi să ştiţi că sârbii îs oameni tare faini, omenoşi, primitori,  no haide, să vă convingeţi !

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s