Blogu' lu' Alin…

Mănăstirea Baziaş între lacrimi şi încă speranţe…

Trecutul sârbilor de pe pământul României se integrează în istoria generală a poporului sârb.

Slavii, strămoşii sârbilor au început să se stabilească pe teritoriul României de astăzi în evul mediu timpuriu. Sârbii de la nord de Sava şi Dunăre, ca şi cei care au trecut în Peninsula Balcanică în secolul al VII-lea, se creştinează în a doua jumătate a secolului al IX–lea, trăind în spiritul bisericii lui Kiril şi Metodiu.

În crearea unităţii spirituale a poporului sârb din nordul şi din sudul râurilor Sava şi Dunăre, un rol deosebit l-a avut activitatea arhiepiscopului Sava Nemanici, în urma proclamării bisericii ortodoxe autocefale sârbe în anul 1219. Atunci, cu acordul curţii ungare, s-a realizat dominaţia asupra populaţiei sârbe din Câmpia Panonică. Aceasta s-a reflectat, printre altele, şi în zidirea primelor mănăstiri ortodoxe sârbe în defileul Banatului, în Baziaş şi Zlatiţa.

Mănăstirea Baziaş – „Mănăstirea Baziaş, cu biserica ei ce poartă hramul Înălţării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănţuite de vântul Coşava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele «Baş ziaş», de aici rămânând numele aşezării şi al mănăstirii”, scriu iereul Vasa Lupulović şi prof. Borislav Đ. Krstić în cartea lor „Istoricul aşezării Baziaş – Istoricul mănăstirii Baziaş”, apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România. Anul întemeierii sale este oarecum controversat. Unii susţin că ar fi fost construită în 1225, alţii, în secolele al XIV-lea sau al XV-lea. Totuşi, este unanim acceptată ideea că cei care au contribuit financiar şi material la ridicarea, în general, a mănăstirilor de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul actual al României, au fost despoţii sârbi. Este vorba despre cele de la Baziaş, Cusici şi Zlatiţa. Cei mai mulţi cred că ctitor este despotul sârb Iovan Brancovici, fiul despotului Stefan (1420-1476). Alţii leagă Baziaşul de sinaiţii creştini, care ar fi impus la mănăstirea de aici sărbătorirea Schimbării la Faţă.

Din monografia “Mănăstirea Baziaş” de iereul Vasa Lupulovićşi prof. Borislav Đ. Krstić 
apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România.

Mă alătur vocilor ce se înalţă într-u apărarea valorilor spirituale, şi zic din nou şi-am să tot strig, de aici din Caraş-Severin : Salvaţi Mănăstirea Baziaş şi… daţi o şansă Turismului ! Au tot trecut anii, rând pe rând… Klisura Dunării ” aude ” numai vorbe, vorbe , promisiuni… mai face câte-un sârb ceva, dar restul … CJ-ul, pe când o demarare-n forţă să înflorească turismul şi în Caraş-Severin ?

REDESCOPERIREA ROMÂNIEI. Acolo unde Dunărea „sărută” întâi pământul românesc, localnicii au aşa de multă linişte încât sunt dispuşi să vândă şi altora din ea.

………………………………………………………………………………………………………

Actualmente având rang de sat, localitatea aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Socol, din judeţul Caraş-Severin. Mai sunt aici 28 de case şi o biserică. Fostul turn de apă, o construcţie austro-ungară, a rămas fără acoperiş şi e gata să devină ruină.

…………………………………………………………………………………………………….

Cei mai mulţi dintre orăşenii care ajung aici, la capătul ţării, vin, teoretic, după peşte. În realitate, ei vin pentru porţia de linişte. Unii aleg să stea cu cortul, pe malul apei sau pe iarba unde, cândva, era un depou de locomotive. Opţiunea „civilizată” e la una dintre cele două pensiuni (Apus de Soare sau Pescăruşul) unde camera dublă costă de la 50 de lei în sus.

…  fost odată o… cale ferată, la Baziaş…

Alte dotări şi amenajări turistice în afara pensiunilor şi a ierbii nu există. „Singurul lucru pe care îl putem oferi e liniştea. Altceva nu avem, decât prea multă linişte”, spune Luminiţa Popa, manager la „Pescăruşul”.

……………………………………………………………………………………………………..

„Spuneţi turiştilor să fie modeşti şi să caute mănăstirea aceasta, căci nu oricând au ocazia să intre întrun sfânt lăcaş din secolul al XII-lea. Spuneţi-le să vină şi să doneze, să ne ajute s-o salvăm”, ne zice stareţul Petrovic, îngrijorat că biserica stă să se desfacă în două şi să se dărâme.

                                                               Cabana Apus De Soare – Baziaş – Caraş-Severin

                                                                Pensiunea Flying Fish – Baziaş – Caraş-Severin

Dincolo de vorbe şi de multe, Omer a făcut ceva în zonă şi continuă… îi lipseşte un an din viaţă, altora, nu… să pună umărul să-l ajute !

Omer Radovancovici :

” Ştiţi bine că înainte de 1989 noi acolo am fost izolaţi, fiind zonă de graniţă, şi greu putea cineva să vină la noi. Eu aş vrea să reuşim să-i aducem înapoi pe cei care au plecat de pe meleagurile noastre. Dacă nu să se stabilească aici, măcar în calitate de turişti. Cred cu tărie că turismul e viitorul Clisurii şi chiar aş vrea ca zona să fie denumită: Zona turistică a Clisurii Dunării. Asta vreau cel mai mult pentru locuitorii de pe malurile bătrânului fluviu. De aceea am şi demarat proiectul pentru „Plaja Clisurii“.  ”

Pe când dispariţia bălăriilor în zona Baziaş ? De ce nu mai multe moteluri şi pensiuni ? Turiştii vor veni, şi din ţară şi din străinătate, dar… să aibă mai întâi unde şi la ce… cum îi întâmpinăm ?

Se spune că, la Baziaş, Dunărea sărută pământul României, apusurile de soare invită a linişte cuminte, noi, cei ce-am copilărit în zonă şi cu drag am ascultat slujbele de la Mănăstirea Baziaş, unde venea Vlădica din Srbija, venea Antonie Iorgovan – Dumnezeu să-l hodinească ! – visăm, sperăm, nădăjduim… să apucăm zile să vedem Mugurii de Lumină ai Turismului în Klisura Dunării…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s