Blogu' lu' Alin…

Culele de pe Clisura Dunarii (2): Drencova si Coronini

Continuand drumul spre Moldova Veche, zarim inainte de localitatea Cozla o ruina care rasare din Dunare. Dupa forma, aceasta pare a fi ruina unui turn mai larg care a fost inundat, asa cum s-a intamplat si cu turnurile de la Tricule, dupa construirea barajului de la Portile de Fier. Am trecut pe aici de doua ori, dar spre diferenta de Tricule, chiar si dupa scaderea nivelului apelor Dunarii, tot nu ai cum sa ajungi la picior pana la ruine, asa ca nu poti admira privelistea decat dintre tufisurile de pe mal. Locul nu este marcat in nici un fel si nici nu apare pe harta, asa ca daca ajungi acolo din intamplare si nu stii la ce sa te astepti, singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa faci niste poze, sa te bucuri de peisaj si sa-ti dai cu presupusul in legatura cu originea si scopul ruinei.

Ajunsi acasa, am aflat ca ar fi vorba de ruinele unei cetati, construite peste alta, din vremea romanilor, numita in diverse feluri: Castrum Dranko, cetatea Drencova, Turnul lui Dranko. Nu am gasit prea multe informatii despre ea, insa probabil ca a existat o constructie anterioara romana ca parte a sistemului de fortificatii de pe Dunare, undeva in sec. 1-3 d.C. Se pare ca singura oara cand apare mentionata in vreun document este intr-o hotarare judecatoreasca data la Timisoara in 1451, prin care se reconfirma stapanirea domeniului catre Mihai de Horna, banul Severinului, fiul sau Nicolae si un al treilea cavaler, Nicolae de Byzere de catre Iancu de Hunedoara, innoindu-se actele emise de regele Albert I al Ungariei (1438-9), care donase celor trei castrul Dranko pentru serviciile aduse de acestia in lupta cu otomanii.

La 10 km inainte de Moldova Veche ajungem intr-un loc unde Dunarea se deschide brusc si devine foarte lata. Pe partea romaneasca a Dunarii se afla comuna Coronini, numele ei provinind de la numele lui Coronini Cronberg, fost guvernator al Banatului la mijlocul secolului al 19-lea. Din porunca acestuia, localnicii se muta in 1859 din satul vechi, Alibeg, in aceasta zona si intemeiaza un nou sat care poarta numele grofului. Cu toate acestea, denumirea satului a fost schimbata in 1967 de catre comunisti, devenind Pescari, dupa revolutie revenind la numele initial Coronini.

Mergand pe jos prin comuna cu nume exotic, ai impresia ca deja ai ajuns undeva in partile mediterane ale Europei. Casele sunt mici si colorate, aducand cumva ca stil a casele sasesti din Transilvania, strada urca incetisor dealul pe care este asezat satul, aerul miroase a peste si a Dunare, iar oamenii iti zambesc cald si iti dau explicatii politicos. Parca ai fi in acleasi timp in Malta, Grecia, Italia si Croatia la un loc ! Asa am aflat ca in zona se pot vizita ruinele cetatii Sfantului Ladislau (numita si cetatea Cula), Pestera Gaura cu Musca (din pacate nu am reusit sa ajungem acolo) si ca daca te uiti spre Dunare vei zari stanca Baba Kaia.

Stanca Baba Kaia este un colt de piatra solitar care se iteste sfidator din Dunare. Despre acest loc, exista diverse legende, toate avand ca punct comun faptul ca o femeie ar fi fost legata de aceasta stanca si lasata sa moara acolo. Una dintre legende spune ca un voievod sarb si-ar fi legat nevasta de piatra pentru ca aceasta sa se caiasca (“Babo, kaji se”) pentru ceea ce facuse. Aceasta insa, neinduplecata, chiar si atunci cand era scufundata in apa a aratat cu degetul in sus in semn ca prefera sa moara decat sa se caiasca. O alta legenda spune ca un capitan al cetatii de la Coronini ar fi trecut Dunarea si ar fi furat o cadana din haremul pasei si ca ar fi incercat sa ajunga inapoi cu ea la Coronini, insa a fost prins in dreptul stancii si i s-ar fi taiat capul, iar tanara care se lasase rapita a fost lasata sa moara pe stanca, avand capul iubitului legat la gat. In sfarsit, o alta legenda spune ca pasa a trecut Dunarea si a ajuns la Coronini, a ars cetatea si a luat cu sine tanara cadana pe care a legat-o de stanca si a lasat-o sa moara acolo pentru ca fugise cu valahul.

La intrarea in sat (cum vii dinspre Orsova) pe varful dealului se afla Cetatea Sfantului Ladislau (Cetatea Cula), la aproximativ 50 de metri deasupra Dunarii. Cetatea a fost numita asa dupa numele celui mai renumit rege arpadian, Ladislau I (1077-1095), canonizat la 1192, care a luptat prin aceste locuri impotriva bizantinilor, incercand sa le cucereasca teritoriile de la Dunare. Daca privesti de jos, ai impresia ca este vorba de ramasitele unui turn de observatie, dar dupa ce urci 5-10 minute pe minute printr-un hatis si traversezi o mica poienita, iti dai seama ca aici se gasesc de fapt ruinele unei cetati destul de intinse, cu ziduri foarte groase, turnul de observatie fiind singurul care a mai ramas in picioare. Cercetarile arheologice au aratat ca aici ar fi existat patru perioade de fortificare, ruinele care se vad acum provenind din secolul 15, celelalte fortificari provenind din epoca bronzului, apoi din secolele 5-6 si din secolele 8-10, aici fiind gasite mai multe urme ale unor fortificatii de pamant.

Istoria acestei cetati este legata de cetatea Golubac de pe malul sarbesc. Dupa cum se stie, voievodul sarb Stefan Lazarevic a convenit cu regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei (1387-1437) sa-l accepte pe Durad Brankovic (1427-1456) drept succesorul sau in voievodatul sarbesc, ungurii urmand sa primeasca in schimb Belgradul, Macva si cetatea Golubac aflata vis-a-vis de Coronini-ul de astazi. In 1427, la moartea lui Stefan Lazarevic, Belgradul si Macva au fost date regelui Sigismund, insa comandantul de la Golubac, voievodul Jeremija, nu a acceptat sa predea cetatea, cerand o compensatie de 12.000 de ducati. Regele Sigismund a refuzat sa plateasca banii, spunand ca exista deja un contract scris cu Lazarevic, dar Ieremia a refuzat in continuare sa se supuna, cedand cetatea turcilor. Regele Sigismund, vazand ca turcii sunt atat de aproape de granita Ungariei, a tocmit arhitecti lombarzi care au reconstruit in iarna anului 1427 cetatea din varful dealului Cula, aceasta fiind denumita Laszlovar (Cetatea lui Ladislau) sau Szentlaszlowara (Cetatea Sfantului Ladislau), Sigismund atacand de aici si de pe Dunare, la 1428, fara succes, Golubacul stapanit de turci.

Ca sa ajungeti la castrul Dranko, mergeti de la Orsova in directia Moldova Veche si uitati-va atent (foarte atent) la Dunare cativa km inainte de localitatea Cozla. Dupa cum spuneam si mai sus, locul nu este marcat pe harta, deci daca nu sunteti atenti, aveti toate sansele sa nu-l vedeti!Pentru Coronini, mergeti pe DN57 de la Orsova in directia Moldova Veche cca 93 km. Satul se afla la cca. 7km inainte de Moldova Veche.

 

 

 

Rugaminte: incercati sa lasati locurile asa cum le gasiti, fara inscriptii scrijelite si gunoaie sintetice ! Pe drumul pana la destinatie si inapoi nu circulati cu viteza excesiva, nu dati semnale din faruri de la 1 km distanta, pastrati distanta fata de cel dinaintea voastra, creati confort pentru voi insiva si pentru ceilalti prin respect.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s